bughi mambo rag

Valeriu Anania – Memorii – 1

Posted on: 3 Ianuarie 2010

Valeriu ANANIA, Memorii, Editura Polirom, Iaşi, 2008

Autorul, care si-a semnat intotdeauna cartile cu numele „mirean”, e mai cunoscut ca Bartolomeu Anania, arhiepiscopul si mitropolitul Clujului, contracandidatul PF Daniel la scaunul de patriarh, perceput de multi ca liderul aripii rigide, fundamentaliste a bisericii ortodoxe – ceea ce, cum am mai zis, e foarte amuzant pentru cine i-a citit cartile…

Marturie a unui destin neobisnuit, cartea are ea insasi o poveste neobisnuita. E compusa din doua parti – am putea zice din doua carti – scrise la 30 de ani si cateva mii de km distanta. Prima jumatate a fost scrisa in America, la Detroit, in 1974 – unde a si ramas, intr-un seif de banca, zeci de ani, menita a fi publicata numai dupa moartea autorului; a doua in Romania, la Cluj, incepand din 2004.  Autorul era pe la 50 de ani cand o scria pe prima, peste 80 de ani la a doua; la prima, era calugar si preot; la a doua, arhiepiscop si mitropolit. Nu stiu care dintre aceste diferente fac diferenta, dar  e o mare diferenta intre cele doua parti – asa ca  ma voi ocupa de ele pe rand.

Fiind o carte de memorii, autorul spune explicit, in prefata, ca nu vrea sa faca literatura si  – prin comparatie cu celelalte carti ale sale, cu titluri imposibile ca „Rotonda plopilor aprinsi” sau „Amintirile peregrinului apter„, in care intalnim expresii ca  „O, clipa antropofanica a vazului fecund !” – se vede ca din incercarea de a nu face literatura, literatura lui are de fapt de castigat: cartea e povestita pe un ton simplu si firesc, lipsit de floricele stilistice dar nu lipsit de farmec. 

Prima parte este, cum remarca Paul  Cernat in Observatorul Cultural, „un roman nonficţional picaresc, de mare forţă epică, unitar, fără discontinuităţi.” Cat despre autor, spune Stefan Cazimir in Romania Literara, „prin experienţele de viaţă parcurse, el este cel mai „romantic” dintre scriitorii români contemporani! „

Din primele pagini, autorul intra direct in subiect povestindu-si nu tocmai sfanta tinerete legionara. Adolescenta, mai bine zis, de la 15 la 19 ani, cand spiritul de fronda si de aventura specific varstei gasise acest debuseu: Fratia de Cruce, UTC-ul legionarilor. Ce putea fi mai cool decat sa faci parte din „elita” secreta  a generatiei tale,  sa mergi la intalniri conspirative, in marsuri secrete prin padure,  chiar si sa muncesti cu avant, cot la cot cu camarazii tai, in tabere de munca patriotica (se pare ca nu comunistii le-au inventat) cantand voios „Avem doar gloante pentru tradatori”  dar mai ales sa treci granita in Iugoslavia, noaptea, prin zapada pana la genunchi, riscand sa mori inghetat daca nu impuscat de granicerii sarbi, sa iti uimesti consatenii tragand cu pistolul in timpul slujbei de boboteaza, sa ai cateva gloante ascunse in banca, la scoala… Altfel era un elev bun, studios, foarte apreciat de profesori.

Culmea e ca in perioada asta n-a patit nimic, nici macar cand armata le-a perchizitionat seminarul, cand cu inabusirea rebeliunii legionare – a reusit sa-si ascunda gloantele (in candela icoanei din clasa) si pistolul, destul de bine ca sa nu fie gasite (decat peste multi ani). Asta in sfarsit i-a trezit, i-a facut sa-si dea seama ca nu-i de joaca si, scapati cu bine de perchizitie, si-au dizolvat de comun acord organizatia. Dar necazurile lui aveau sa vina abia de atunci incolo, dupa incheierea activitatii legionare si a scolii – prima arestare are loc in vara de dupa absolvire – si trecutul verzui avea sa-l urmareasca timp de decenii, purtandu-l printr-un lant de puscarii antonesciene si comuniste.

Tot in vara de dupa absolvirea seminarului avea sa se petreaca alt eveniment major din viata lui: intrarea la manastire. Viitorul mitropolit si candidat la scaunul patriarhal marturiseste cu franchete ca n-avea vocatie – pana atunci nu fusese chiar un ascet: fuma, avea prietena, nu ocolea nici carciumile, in ciuda mustrarilor din sedintele fratiei de cruce – ca a facut-o mai degraba ca sa scape de armata, de razboiul care incepuse. 

Curand incep sa se adune deziluziile, in contact cu realitatea vietii manastiresti:

Vladica Eugeniu ma folosea drept tahigraf, imi dicta cate o scrisoare adresata unui „preaiubit frate in Hristos”, ii spunea ce-i spunea, intrerupea scrisoarea si comenta cu un oarecare cunoscut asupra adresantului, ca-l stie el ce fel de poama este, de cand cu escrocheria de la Alba Iulia, continua dicteul cu „ne este cunoscuta dragostea Preasfintiei Voastre fata de Smerenia Noastra”, comenta iarasi pe seama acestui bandit care ajunsese vladica prin interventia crapilor cu care-l indopa pe ministru, si incheia cu „Primiti, Va rugam, Preasfintite, ale Noastre intru Hristos fratesti imbratisari”.

(va urma)

Anunțuri

23 răspunsuri to "Valeriu Anania – Memorii – 1"

ca intotd., cand e vorba de vreun post serios, aici sau aiurea, se instaleaza linistea.

bmr, ce inseamna asta: „O, clipa antropofanica a vazului fecund !” – se da vreo explicatie in text?

WE: Mie şi postările anterioare ale lui bmr mi se par serioase : )

„Ce putea fi mai cool decat sa faci parte din “elita” secreta a generatiei tale, sa mergi la intalniri conspirative, in marsuri secrete prin padure, chiar si sa muncesti cu avant, cot la cot cu camarazii tai, in tabere de munca patriotica (se pare ca nu comunistii le-au inventat) cantand voios “Avem doar gloante pentru tradatori“…” etc

se pare k avem idei profund diferite dspr ce e ‘cool’! :))

cu exceptia intelectualilor stiuti, f tineri & nevrotici/disperati, si a citorva – f putini! – membri ai aristocratiei, grosul legionarilor era format din baieti de la tara, cu putina instructie & mult entuziasm

ideea k legionarii constituiau o ‘elita’ e la fel de adevarata k si aceea k fratii lor (de indoctrinare) comunistii erau o ‘elita’… ;P

@Alex Leo Serban: si cand ma gandesc ca tu ziceai ca Alexandru nu percepe nuantele…

Chiar ma gandeam recitindu-mi postul ca poate ar trebui sa adaug niste precizari, ca poate unii ar putea ramane cu impresia ca mesajul autorului e ca „tineretea legionara” e cool – sau mai rau, ca mesajul meu e asta – insa chiar nu ma asteptam sa fii tocmai tu printre aceia !

Credeam ca o fraza ca cea citata de tine:

sa muncesti cu avant […] in tabere de munca patriotica (se pare ca nu comunistii le-au inventat) cantand voios “Avem doar gloante pentru tradatori“…

trimite clar pe cititorul matur, cu amintiri din vremurile antedecembriste, la „fratii lor (de indoctrinare) comunistii” cum bine zici; credeam ca ironia e clara in partea cu „cantecul voios” si ca deznodamantul: „Asta in sfarsit i-a trezit” e edificator – deci credeam ca pozitia mea e totusi clara, imi faceam griji pentru cea a autorului.

crek ‘ironia’ era mai perceptibila dk puneai ‘cool’ intre ghilimele ;P
asa, din context, nu se percepe neam…

Oare? Alexandru & Wandering Elf, voi ce ati inteles ?

Daca la „cool” ghilimelele lipseau (pentru ca eu nu-l prea folosesc in sens pozitiv), ele erau in schimb prezente la „elita”, deci imo erau suficiente indicii.

Poate greseala a fost ca am scris ca pentru generatia mea, oameni peste 30, care au lasat in urma faza cand cel mai important era sa fii cool, neglijand faptul ca pe un blog deschis tuturor pot ajunge oameni mult mai tineri, chiar adolescenti, pentru care poate a fi cool e valoarea suprema – sau oameni care, desi mai varstnici, n-au iesit din faza aia…

@Wandering Elf: nici eu nu stiu exact ce inseamna „antropofanic”.

Din ce am dedus cu ajutorul lui Google, „antropofanie” pare sa fie un termen teologic, insemnand probabil „manifestare a omenescului” – din greaca: antropos = om – vezi aici:

Daca ea raspunde unei teofanii, ea este mai intai o antropofanie, o manifestare a omului.

Si, asa cum zice Alexandru, si posturile alea erau serioase – erau mai ales f. serios documentate. Doar ca aveau un ingredient in plus: conflictul. Ironia sortii: aici sunt in aceeasi situatie cu isuciu – si el remarca acelasi lucru, ca posturile lui despre carti au mult mai putin ecou decat cele despre [conflictul cu] terorista.

vai, dar n-ai aflat?!
nu mai e cool sa fii cool!

am spus-o eu, mai demult, intr-o emisiune dspr ‘cool’, iar pe urma am vazut-o preluata pe un blog… credeam k a fost insusita @ large ;P

ps cit dspr ce-ar intelege dl caligraf & dl elf = who cares?!

I care.

Insa, desigur, nu numai – si nu neaparat – parerea lor ma intereseaza, ci a oricui a citit postul. Ma adresasem lor doar pt ca au postat aici, deci au citit postul in discutie.

@bmr:

(Eu, cum sînt impermeabil la nuanţe, înţelesesem că ţi se păreau cool întîlnirile conspirative din pădure, ba chiar îmi închipuiam cum cîntai încetişor, în timp ce citeai ”Memoriile” lui V. Anania, ”Avem doar gloanţe pentru trădători…” : ) )

Poziţia ta e foarte clară, îmi pare rău că-ţi pierzi timpul explicînd evidenţe.

@bmr: pe mine m-ai convins cu insemnarea asta, mi se pare extrem de interesant; sa povestesti neaparat episodul cu epifania (presupun c-a avut-o, altfel n-ar fi decat o frauda) – intotdeauna mi s-a parut fascinant sa aflu cum e posibil, cum se intampla sa te loveasca interior credinta…
astept cu nerabdare „va urma” 🙂
a, si apropo de comparatia ta cu isuciu – te rog, nu te subestima; posturile lui despre carti n-au succes pentru ca sunt inepte…

ma rog, toti avem slabiciuni – a ta se keama acel inenarabil (de adormitor) domn ‘caligraf’…

insa o minima exigenta metodologica ti-ar spune sa nu-i iei in seama pe cei care incearca sa-ti intre in gratii (si cu care, oricum, esti pe ACEEASI parte a baricadei: ‘caligraf’, capricorn etc), ci pe aceia care sint indiferenti & neutri.

mai ales cind sint persoane recunoscute k fiind f fine & cu probata greutate culturala, nu niste veleitari no-name de prin quebec & some such places ;P

(post-breakfast ;P): cit dspr duduia capricoarna, omg… ce inseamna sa nu vezi birna din okiul propriu!
postarile dlui isuciu dspr carti sint INTERESANTE, doar k se adreseaza unui nivel peste mediu, ceea ce, vai, le limiteaza – inevitabil – publicul 😦

adik acel public care descopera acum apa calda, fibrilind inocent-comic la lucruri demult bifate din biblioteca – cind nu, cu o tzifna de om recent, scuipa pe valori consacrate…

poti crede k duduia asta a avut tupeul sa scrie (pe alt blog) k eu nu cunosc sensul cuvintului ‘salutar’? EU?!
asta-i ceva la fel de absurd & de aberant k si un comentariu al amicului dlui caligraf – poetul babysittic radu vancu – care, preluind o fraza a mea din franceza transcrisa gresit pe un blog, a inferat k eu nu cunosc bine aceasta limba… :)))

asta e buna: als impresarul lui suciu (i.e. als = hrebenciuc al globoniei cool-tur-ale)

@bmr, nu era vorba de antropofanic, ci de toata propozitia.
Iisus este atat teofanie cat si antropofanie.
aia cu ‘vazul fecund’ nu am inteles.

ce sa inteleg din … ce?

rephrase: alea non-conflictuale

da, domnul suciu scrie si despre filme mai nou, a vazut si el El laberinto del fauno, chiar daca e mai vechi, ashea, de fo 3-4 anisori. sau cine stie, l-o fi vazut in 2006, da’ acum l-a terminat de procesat. mai greu cu pampersii din dotare.

sa spicuim „Mama ei care începuse să se simtă din ce în ce mai bine nu ştia că Ofelia îi adusese un leac miraculos: o rădăcină de plantă pusă la maică-sa sub pat.” – jelibon nu a auzit de mandragore.
Unde a fost pusa radacina asta, mai Zuzu-Hatu-Ritardante?!:))

This is quite a riot. ROFL.

Va rog, vorbiti de isuciu la postarea despre isuciu, nu aici. Aici as prefera sa ramanem la Bartolomeu Anania, care (pentru mine cel putin) e un subiect mult mai interesant decat isuciu.

@mulliganoglu – sper ca ai priceput regula: pe blogul meu, fara atacuri sub centura. Altfel, comentarii sterse + ban.

@bmr, fair enough numa ca leo s-a straduit vreme de cel putin 3 posturi (nu mai adaug si raspunsurile) sa devieze discutia. nu mai pun nici insultele nici nimica. ce sa facem? sa nu ii raspundem? fine with me, dar o sa ridice tonul pana i se raspunde.

eu mai mult nu pot sa zic despre anania, pentru ca nu am citit cartea.

deci, „O clipa antropofanica a vazului fecund”. In greaca veche si preluata de crestini, logos-ul are si functia de „spermantikos” – de a da nastere. Aici se vorbeste de vaz – vedere, lumina asadar. Asta poate fi, cred!, legat de „lumina necreata dar care creeaza”, care este specifica ortodoxiei, mai ales isihasmului – forma extrema de calugarie. Sper sa nu gresesc prea mult.
Clipa, intervalul, este de fapt traire umana (intru Dumnezeu/Divinitate? vezi mai jos), creata de lumina necreata. Antropofanic este pentru unii „homo religiosus”.

Cam asa as intelege eu propozitia asta, dar in fine, nu sunt teolog si lecturile mele in domeniul asta sunt in cel mai bun caz marginite. Cred ca expresii asemanatoare, sau explicatii ale acesteia gasesti in scrierile ortodox-isihaste. Numai cineva versat in esotericul crestin ortodox (teologi sau calugari) poate sa iti descifreze sensul exact al acestei propozitii.

mai e o interpretare. aceasta propozitie-exclamatie apare intr-o carte cu povestiri „fantastice”, „resacralizatoare”. din cat am mai rasfoit pe web, posibil sa se refere la visul (un anumit de vis) datator de „realitate” mai reala, de ordin ontologic superior, in care treci de nivelul observatiei directe si „vezi” potentialitatea unui obiect…asta merge bine cu misticismul de multe soiuri.

dar, iarasi, necitind cartea/povestirea respectiva, nu pot decat sa emit niste opinii, despre care sper ca nu sunt chiar 101% (:)) stupide.

[…] ma invrednicesc sa termin recenzia inceputa aici, iata cateva fragmente: Celula in care am stat, singur, cateva zile, avea ciment pe jos, un pat de […]

[…] pana a cedat sub presiunea saraciei si uitarii. Pun aici (inca) niste fragmente din Memoriile lui Bartolomeu Anania, prieten apropiat al lui Arghezi si martor atat al necazurilor din anii de neinregimentare cat […]

[…] In multe din personajele acestor pagini cititorul Memoriilor recunoaste persoanele reale. Mirmilion este Firmilian, mitropolitul Olteniei, fost […]

[…] Nu insist mult cu privire la conţinutul cărţii, pentru că a scris la vremea respectivă bughi aici, dând şi destul citate în însemnarea următoare. Este evident, aşa cum remarcau şi alţii, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

I’m looking for work

colaborare sau full time - detalii aici
Ianuarie 2010
L M M M V S D
« Dec   Feb »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
%d blogeri au apreciat asta: