bughi mambo rag

Despre regele Mihai, sine ira et studio

Posted on: 27 Octombrie 2011

In ultima vreme vad ca scriu mai mult prin alte parti decat acasa; am scris la un articol (ultraelogios, aproape hagiografic) al lui Bucurenci despre regele Mihai un comentariu lungut pe care il reiau si completez aici:

Nu am o parere proasta despre fostul rege, poate chiar am pe undeva o doza de simpatie pentru el. Nu am motive sa ma indoiesc ca a fost si e un om cumsecade; ca a fost un om cu convingeri democratice intr-o vreme cand convingerile democratice erau o raritate, mai ales in randul tineretului; ca i s-a pus in spinare, fara sa o fi cerut, la o varsta prea frageda, o povara prea grea pentru el (e un exemplu bun pt de ce nu e regalitatea o idee buna). Ca a trait evenimente importante si in unele a fost personaj principal (23 august).

La urma urmei, a fost un om destul de obisnuit pus intr-o situatie foarte neobisnuita. Un om relativ bun dar relativ slab (dar cu unele pusee de energie). Un om sub vremuri, nu un om care isi pune pecetea asupra vremurilor (ex: Alexandru cel Mare sau Napoleon, aflati la putere cam la aceeasi varsta).

A facut figuratie intai pe langa Antonescu & legionari, apoi (cativa ani) pe langa Antonescu singur, apoi cand se vedea ca Hitler pierdea si rusii intrau in tara si-a adunat energia si l-a inlaturat pe Antonescu dar am cazut din lac in put, tara a fost ocupata de armata rusa, a fost decorat de Stalin… si-a mai adunat o data energia si i-a infruntat si pe rusi si ai lor, prin greva regala, dar de data asta zadarnic, tara era in puterea URSS… asa ca s-a resemnat si a facut figuratie si pe langa comunisti, a acceptat guvernul Groza, a asistat pasiv, dezarmat, la tranzitia treptata spre comunism (cand a fost arestat Maniu, de ex, regele era inca pe tron), asta pana cand rusii s-au debarasat (si) de el, cand a abdicat in conditiile lor si in schimb l-au lasat sa plece nevatamat…

Despre abdicarea lui, cum spuneam in postarea precedenta (ma autocitez), am gasit in multe locuri repetat (in presa, parca, nu mai stiu daca si in documente mai serioase) cum ca regele Mihai ar fi abdicat cu pistolul la tampla, pistol pus la tampla lui de Petru Groza; de la inceput informatia mi s-a parut f. dubioasa, pentru ca Petru Groza era un “tovaras de drum”, un oportunist, un “boier rosu”, ok, dar un un om de moda veche, nicidecum un dur, un om care sa puna cuiva – si mai ales regelui – pistolul la tampla. Recent am dat pe net peste un document (parca un interviu al regelui) din care reiesea ca intuitia mea nu ma inselase: de fapt, zicea acolo, parca, dupa ce regele acceptase abdicarea, Petru Groza le spusese lui si/sau reginei mame ca avea pistol in buzunar, ca nu voia sa pateasca si el ca Antonescu.  Bine, chestia cu pistolul la tampla, falsa propriu-zis, e pe undeva adevarata in fond, in sensul ca regele a abdicat silit; dar nici Cuza nici Carol al II-lea, tatal sau, n-au abdicat de buna voie…

Beranger mi-a zis, in discutia aceea de la Ionuca, care a generat postul precedent:

Ştiu povestea cu pistolul lui Groza («Maiestate, n-am vrut să împărtăşesc soarta mareşalului Antonescu»). Ce nu este nici acum clar este dacă într-adevăr MS Regele a fost ameninţat cu uciderea celor 1000 de studenţi simpatizanţi PNŢ. Mi se pare implauzibil şi inutil. Regele observase de pildă că se schimbase garda la palat ş.c.l., iar pe de altă parte, beciurile Ministerului de Interne nu erau Katyn. Mai mult, cartea lui Mark László-Herbert, «Abdicarea regelui Mihai. Documente diplomatice inedite» (Humanitas, 2010), nu pare a prezenta referiri la această ameninţare. S-au vehiculat extrem de multe informaţii în epocă, înainte şi după abdicare (majoritatea fiind ruşinoase pentru guvernele occidentale, în special pt. cele britanic şi elveţian), dar nimic despre mia de studenţi. Versiunea a apărut la zeci de ani de la evenimente. Stau şi mă înteb dacă MS Regele mai ţine minte cu adevărat scena, sau dacă nu cumva a exagerat în interpretarea unei ameninţări voalate de genul «Maiestate, nu uitaţi că avem un număr de studenţi arestaţi…».

Si mie afirmatia aceea mi se paruse de la inceput suspecta, desi de data asta e vorba de o afirmatie reala a regelui. Petru Groza clar nu era omul care sa zica asa ceva (din motivele de mai sus). Gheorghiu-Dej era poate omul care sa o faca (nu prea avea scrupule, l-a ucis si pe Patrascanu), dar nu era omul care sa o spuna – nu in contextul ala, in fata cuiva care in cateva zile va fi in vest; in plus, n-avea nici interesul sa-i provoace lui Petru Groza o criza de constiinta. Despre atitudinea lui Petru Groza fata de studenti e relevanta marturia mitropolitului Bartolomeu Anania, pe atunci conducatorul grevei studentesti de la Cluj din 1946, care trimite o delegatie de studenti la Petru Groza, ca sa obtina eliberarea unor colegi arestati:

Petru Groza ii primise cu bunavointa, le fagaduise sprijinul,  dar tot ce putuse face a fost sa obtina permisiunea lui Teohari Georgescu ca delegatii nostri  sa-i viziteze pe arestati  si sa le dea ceva de mancare si tigari.

Asa ca ipoteza lui Beranger cu amenintarea voalata, aluziva, mi se pare si mie verosimila.

Revenind in zilele noastre si la acel eveniment din Parlament: regele s-a lasat primit in ctitoria lui Ceausescu de reprezentantii PSD iar fiica sa si ginerele sau au luat loc exact langa Iliescu – tocmai cel/cei care il oprisera candva sa vina in tara. Banuiesc ca a fost o manevra electorala a PNL-ului de a mai „spala” PSD-ul, de a il face mai palatabil pentru electoratul sau de dreapta; iar regele le-a facut (poate inconstient) jocul. Lucrul nu e pana la urma surprinzator din partea celui care, acum peste 60 de ani, deschidea lucrarile primului parlament cripto-comunist, rezultat din alegeri grosolan falsificate. De unde rezulta ca, acum ca si atunci, regele Mihai, oricat de bine intentionat, in nici un caz nu poate fi considerat un garant al stabilitatii, democratiei, asanarii vietii politice, cata vreme, in trecut ca si in prezent, forte mai puternice au facut  (majoritatea timpului) ce au vrut cu el.

PS: una dintre fiicele mai mici ale regelui (singura care afaik n-a fost prezenta la aniversarea sa) are blog:  foloseste (si) in blogosfera numele Sophie de Roumanie dar scrie numai despre…  Bretagne (eu cel putin n-am gasit pe blogul ei nimic despre Romania).

Anunțuri

2 răspunsuri to "Despre regele Mihai, sine ira et studio"

Daca numaram doar, ca la piatza: 1. la acel moment, MII de oameni reprezentand elita tarii erau deja arestati; 2. tot atunci, ZECI DE MII de soldati romani putrezeau prin Siberia; inca O MIE de studenti a fost o cantitate de nesuportat pentru Rege?

Iertati cinismul, am vrut sa spun ca „nu tzine” argumentul abdicarii nici macar aritmetic…

Nu stiu daca la ora aceea erau deja dupa gratii chiar 1000 de studenti romani dar, in orice caz, studentii inchisi au avut o soarta mai rea decat moartea: „reeducarea” la Pitesti – vezi „Fenomenul Pitesti” de Virgil Ierunca – detinutii de la Pitesti erau (cu foarte mici exceptii) studenti.

Cred ca arestarile masive urmau sa aiba loc in ’48 – ’49 (va mai fi o tura de arestari masive exact peste 10 ani, in ’58 – ’59, cand se pregatea retragerea trupelor sovietice si Dej nu voia sa riste) dar la ora abdicarii regelui erau deja dupa gratii Iuliu Maniu si fruntasii taranisti care cazusera in plasa la Tamadau, oamenii lui Antonescu considerati criminali de razboi (cati nu fusesera deja executati), ceva legionari inchisi de pe vremea lui Antonescu.

In lagarele din URSS erau etnicii germani deportati in ’45 cu mic cu mare (de pe la 17-18 ani, pt unica „vina” de a fi etnici germani) si o parte dintre soldatii romani prizonieri (unii luati prizonieri dupa 23 august), aceia care nu au avut oportunismul sa se inroleze in divizia Tudor Vladimirescu si nici norocul sa fie repatriati in ’45.

Copiez aici si un comentariu pe care l-am scris pe alt blog, la un articol care o elogia, de data asta, pe printesa Margareta:

Intrebati:

“Ati auzit ce mai face Ducele de Edinburgh? Stiti cum il cheama pe Printul Consort al Regatului Tarilor de Jos?”

Nu am auzit ce mai face Ducele de Edinburgh, nu stiu cum il cheama pe “Printul Consort al Regatului Tarilor de Jos”; stiu insa cum il cheama pe Radu Duda – pardon, Altetea Sa Regala Principele Radu – si am auzit in repetate randuri de el, cam de cate ori a fost vorba de vreun eveniment legat de “Casa Regala”. Si ca sa nu ziceti ca ma bazez pe zvonuri si gura lumii, va rog sa analizati putin site-ul oficial http://www.familiaregala.ro/ si sa observati de cate ori intalnim poza lui Radu Duda – in special la rubrica “Familia regala astazi” , unde intre pozele care se deruleaza in header exista si 2 numai cu Duda: intr-una vorbind probabil in Parlament, in alta sezand intre Tariceanu si Geoana. Si inca ceva: in lista de prezentare a familiei regale “ASR Principele Radu” apare imediat dupa Margareta si inaintea tuturor surorilor ei (nici nu am gasit pe site poze ale celorlalte fiice ale regelui decat acum de la “jubileu”, intr-un grup mai mare).

Cel care a vrut sa candideze la presedintia Romaniei a aratat deja, prin asta, ca doreste sa fie in fruntea bucatelor, nu s-ar multumi cu prezenta extrem de discreta a Ducelui de Edinburgh.

Noroc ca f.f. probabil nu va avea ocazia 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

I’m looking for work

colaborare sau full time - detalii aici
Octombrie 2011
L M M M V S D
« Iul   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
%d blogeri au apreciat asta: