bughi mambo rag

Posts Tagged ‘luciat

Imi imaginez ca in vreo zece ani oricine o sa aiba casa lui virtuala, chiar daca marea majoritate nu va avea decit o resedinta oficiala, cu cv, poze de la nunta si alte alea. Probabil ca putini isi vor face si o casuta de vacanta. Sau, mai stii? In orice caz sint convinsa ca va deveni o rutina sa cauti blogul unei persoane cu care tocmai ai facut cunostinta si la a doua intilnire vei sti tot felul de lucruri despre persoana respectiva si conversatiile se vor lega imediat pe teme comune. Cred ca o sa-mi placa 🙂

Cand scria „terorista” luciat (cea mai cunoscuta bloggerita culturala) aceste randuri, in 16 noiembrie 2006, Facebook abia se deschisese pentru toata lumea de o luna si ceva, in 26 septembrie 2006, conform Wikipedia (*).


*Aparuse in 2004, dar ca retea de socializare a studentilor universitatii Harvard.

Anunțuri

… judecand dupa cum i-a grupat unul sub altul pe unii din prietenii vrtuali ai lui Mircea Cartarescu:

Cartarescu Facebook

(col. mijloc: Vali Florescu & luciat , col. dreapta: Vasile Ernu vs Mihai Neamtu)

Update martie 2014: colaborarea cu Ora de Cluj n-a tinut foarte mult, dar acum ”terorista”  luciat a revenit chiar pe blogul ei !

–––––––––––––––––––––

Nu, nu isi redeschide blogul, dar va scrie iarasi despre carti, pentru Ora de Cluj a lui Mihnea Maruta, in care o vom putea citi saptamanal, in fiecare vineri  – deci incepand de maine, 7 octombrie 🙂

Din 7 aprilie 2009 pana in 7 octombrie 2011 – absenta ei a durat exact 2 ani jumate. V-am zis eu ca o sa revina odata si odata 🙂

Welcome back, luciat !

Multumiri, Mihnea Maruta !

Update: A aparut un interviu cu terorista in Ora de Cluj !

Update 2:  A aparut primul articol al lui luciat in Ora de Cluj – si a inceput in forta: cu Noua carti romanesti care merita citite. 3 dintre cei 9 scriitori sunt bloggeri: Radu Vancu (e vorba, desigur, de Sebastian in vis), Radu Pavel Gheo si… hai sa nu-l dau si eu de gol pe Alex Tocilescu…

Articolele teroristei in Ora de Cluj le puteti gasi la link-ul (corectat):

http://oradecluj.oradestiri.ro/category/terorism-de-cititoare-2/

si in feed-ul:

http://oradecluj.oradestiri.ro/author/luciat/feed/

Pentru cei care nu stiu cine e „terorista” luciat, asta e vechiul ei blog, cel mai bun blog de carti  din .ro  si  asta e povestea care a dus la inchiderea lui.

Totul e bine cand se termina cu bine 🙂

\o/ \o/ \o/ \o/ \o/

In plus, in perioada asta am descoperit si un blog nou care scrie despre filme intr-un fel  „teroristic” in sensul de totala spontaneitate si dezinvoltura in spatele careia insa exista reala cultura (in cazul lui cinematografica): Film  Over. Si povestea lui seamana un pic cu a teroristei, e tot cu indelungata si regretata absenta…

Dupa mai bine de un an de cand cu aceasta acuzatie nejustificata a facut-o pe „terorista” luciat sa inchida cel mai bun blog de carti romanesc, Alex Leo Serban recunoaste in sfarsit ca s-a inselat, intr-un comentariu pe blogul „tovarasului sau de arme” isuciu:

als says:

draga isuciu,
[…]
am o veste mai tare pt tine: STIU (100%) cine este ‘terorista’ winking
vestea proasta (pt noi) este k NU este vali florescu; vestea buna este k ARE legatura – si cu vali f, si cu t.o.b., fiind o fosta colega de facultate a lui t.o.b.!
(numele, sincer, kiar nu are nicio importanta…winking

cu alte cuvinte, toti cei care au spus k nu e vali f au avut dreptate, numai k era – totodata – o minciuna prin omisiune: luciat era un fel de ‘copy/paste’ dupa valif

stii unde ne-am inselat noi (eu, cel putin, imi asum asta)? in faptul k nu ne-am inkipuit cit de perversa e aceasta individa! k un cameleon, ea i-a furat – k ‘persona’ pe net – personalitatea lui vali f (micile ‘scapari’ legate de gusturi, idiosincrazii etc), de aceea si pistele m-au dus catre aceasta. 

Asadar, vestea buna e ca recunoaste ca a gresit si ca luciat nu e Vali Florescu. Vestile proaste sunt doua:
– e in continuare pe urmele „teroristei”, are o alta ipoteza, f. probabil la fel de eronata (bine totusi ca n-a aruncat iar nume);
– pretinde ca luciat, din perversitate :D, ar fi „furat personalitatea” lui Vali Florescu !

Dar asta e absurd – cum am mai zis, exista mai multe asemanari intre luciat si Alex Leo Serban decat intre luciat si Vali Florescu:  

1.  luciat rac, Alex Leo Serban  rac
2.  luciat fumatoare inraita, Alex Leo Serban  fumator inrait
3.  luciat buna cunoscatoare de engleza, Alex Leo Serban bun cunoscator de engleza
4.  dupa cum observa chiar  Alex Leo Serban aici: ” gusturile luciatei sint, in mare, SI ale mele: si mie mi-au placut (mult) ‘teodosie’ al lui razvan r, ‘pale fire’ (= capodopera lui nabokov), calvino etc etc…”
5.  luciat vorbeste cu admiratie de Razvan Radulescu scriitorul, iar Alex Leo Serban vorbeste cu admiratie de Razvan Radulescu scenaristul
6.  luciat e atee sau agnosticaAlex Leo Serban tot pe-acolo
7.  parerea lui luciat despre dragoste exprimata aici: 1, 2, 3, 4, 5 cam seamana cu parerea lui Alex Leo Serban despre acelasi subiect: 1, 2
8.  si parerile lor despre avort coincid, dupa cum remarca chiar Alex Leo Serban aici: „deci e f nostim k, citind postarile astea vechi |(indemnat de stefan), m-am ‘identificat’ cam 90% cu parerile luciat-ei 😉 ”
9.
nici unul nici altul n-ar dori sa traiasca in mijlocul naturii, au un fel de frica de ea, din cate marturiseau luciat aici la pct.5 si Alex Leo Serban aici
10. amandoi au contribuit cu texte la volume colective scoase de Editura Art – luciat la „Primul fum” si Alex Leo Serban la „Iubire 13”
Later Edit – inca 5:
11. amandoi au ceva sange strain: luciat spunea aici si  Alex Leo Serban aici si aici
12. amandoi stiu ceva spaniola: luciat o spune aici iar Alex Leo Serban o dovedeste  presarandu-si comentariile cu fraze in spaniola, in perioada sa argentiniana
13. amandoi se declara filosemiti: luciat aici iar Alex Leo Serban aici
14. ambilor le place singuratatea: luciat o spune aici iar Alex Leo Serban aici
15. amandoi sunt printre rarii norocosi care nu au nevoie de un serviciu (in sensul clasic) pentru a se intretine.

Ma si mir cum doi oameni care au atatea in comun pot fi in conflict – normal ar fi sa fie cei mai buni prieteni 🙂

Doar Alex Leo Serban are mult mai multe in comun cu ea decat cu isuciu, acest Sorin Adam Matei al netului, care se tot straduieste sa darame idolii forului virtual – asta dupa ce a esuat in stradania de a le intra sub piele 😉

In interviul de alaltaieri, Mihnea Maruta o intreba pe „terorista”:

– A existat un moment sau un eveniment care a declanşat “războiul”? Dobândiseşi prea multă influenţă?
– Nu, aş fi paranoică să cred asta cu influenţa. A fost o copilăreală a unora care s-au jucat de-a detectivii şi au dus joaca asta până în pânzele albe, fără să se gândească la consecinţe, la faptul că nu e o joacă să pătezi numele unor oameni.
– Mai întreb o dată: invidia şi râca s-au coagulat în timp sau a existat şi un catalizator?
– Mi-e greu să mă întorc în timp. A fost o nebunie întreagă. Cuiva i s-a părut că n-a fost tratat cum merita pe blogul meu şi de aici a început totul.

Mie mi-e mai usor sa ma intorc in timp, asa ca voi reconstitui aici, spre marturie, evenimentele  care au declansat „razboiul”:

Inainte de a fi cel mai indarjit dusman al teroristei, isuciu era cel mai mare admirator al ei. Marturie au ramas primele lui comentarii pe blogul teroristei:

isuciu Spune:
27 august 2007 la 3:57 pm
Ei , asta nu e doar o impresie.Este o recenzie, o prezentare de carte din care poti sa desprinzi concluzii clare.Imi place cum ai scris.Totusi ,daca autorul mizeaza pe oroare ( fara umorul lui Palahniuk) , cartea merita citita sau nu ?

isuciu Spune:
11 septembrie 2007 la 10:34 pm
@ luciat : ai scris atat de bine incat eu nici nu mai am nevoie de cartea asta de care nu am auzit pana acum ! As putea sa-ti printez comentariul si sa-l pun in biblioteca in loc de carte, dar ar fi ridicol ! Asa ca ma multumesc cu ce am citit aici !

isuciu Spune:
23 octombrie 2007 la 3:22 pm
Misto ai scris.Si baiatu ’ era mai tanar cand a scris Intermitentele mortii , daca ne gandim ca numara abia 80 de anisori. Ai vazut ce scena a tras el despre singuraticul de 50 si ea de 37 ?

isuciu Spune:
25 octombrie 2007 la 2:05 pm
[…] Iar teroarea ta ne place, te asigur ! […]

Chiar si  in comentariul de la care a pornit conflictul isi declara implicit increderea in judecata lui luciat, zicand ca s-a lamurit (din postarea ei) si nu va citi niciodata cartea (recenzata defavorabil de ea):

isuciu Spune:
29 octombrie 2007 la 9:43 pm
Cu privire la cărţile în discuţie, pe mine mă interesează două variante , ca şi în cazul lui Jeni Acterian : să citesc cartea , sau să n-o citesc.Cu Jeni m-am lămurit : n-o s-o citesc niciodată.Am cu ce s-o înlocuiesc , berechet .

la care vic nu scapa ocazia unei intepaturi:

vic Spune:
29 octombrie 2007 la 9:47 pm
@ isuciu: cu gramatica limbii romane? s-ar impune, dupa cum folosesti punctuatia.

si conflictul ia amploare, vic ii descopera si alte greseli:

vic Spune:
30 octombrie 2007 la 10:47 pm
@ isuciu: mai jos sint citeva citate de pe blogul tau. din cele trei insemnari de pe prima pagina. chiar nu crezi ca e cazul sa rasfoiesti o gramatica? pe bune.
“la asta poate fii folosit internetul”
“Oi fii eu prost, nu zic”
“aşa a luat fiinţă filozofia şi morala ca discipline distincte”

isuciu e din ce in ce mai suparat, nu numai pe vic ci si pe luciat:

isuciu Spune:
30 octombrie 2007 la 10:22 pm
@ luciat: credeam ca esti impartiala si ca militezi sa nu sarim unii la altii cu atacuri. M-ai dezamagit de felul in care ai intervenit in disputa vic – Dan Sociu netaxandu-i lui vic ironiile ieftine.

iar raspunsul lui luciat nu e de natura sa-i dea satisfactie:

luciat Spune:
31 octombrie 2007 la 12:14 pm
@ isuciu […] altfel, eu nu stiu ce te-a apucat in ultimu timp, da’ tare tifnos ai mai fost! si vezi de ia in serios ce recomandare ti-a facut vic, fara rautate spun […]

Da, de la atata lucru a pornit totul… Cum a fost posibil ca asa un fleac sa declanseze un „razboi” purtat cu obstinatie, prin articole pe blogul lui si comentarii pe ale altora, timp de un an si jumatate, din octombrie 2007 pana la „victoria” din aprilie 2009 ?  Ba chiar mai mult, campania de denigrare continuand si dupa retragerea teroristei, pana astazi, cand pe blogul lui isuciu a aparut un post „ironic” legat de interviul lui luciat (nu pun link ca nu fac reclama).  Peste 2 ani de hartuiala deci. Ce a alimentat o asemenea obsesie ? Invidia si raca, cum zicea Mihnea Maruta ? Eu am alta ipoteza… Cateva indicii dinainte de „razboi”:

isuciu Spune:
24 octombrie 2007 la 2:33 pm
cum , nu ti-e dor nici de vreo iubire ? (absurda sau nu, iubire sa fi fost…)

si cum luciat nu-i raspunde la intrebarea asta prea personala si care suna retoric, insista:

isuciu Spune:
25 octombrie 2007 la 12:53 pm
@ luciat : mie nu mi-ai raspuns !

si iarasi:

isuciu Spune:
25 octombrie 2007 la 2:05 pm
@ luciat : n-ai raspuns daca nu ti-e dor de vreo iubire .Nu daca ai vrea s- o retraiesti, ci daca nu te gandesti cu placere la acele timpuri.
Iar teroarea ta ne place, te asigur ! Nu maestre ??

mai atinsese subiectul si cu o alta ocazie:

isuciu Spune:
22 octombrie 2007 la 4:10 pm
@ luciat : Ma rog, poate ca unul iubeste, sa zicem un pom , ii face o gaura si se impreuneaza cu pomul – poate sa-i spuna poama si-i merge treaba, altora le plac caprele, astea da , sunt absurde, sau mai bine zis anormale, dar ca in general iubirea este absurda , intre barbat si femeie , da , asta spui tu ? Cele mai mari opere ale umanitatii , de la Romeo si Julieta incoace se bazeaza pe iubire , si tu spui ca iubirea este ceva absurd ? Sa-mi zici pagina la care spune McEwan chestia asta , ca eu o mananc !

Coroborand cele de mai sus cu frecventele aluzii (si fantezii) sexuale din unele postari anti-terorista:  

Cu trei bărbaţi într-o cameră – nu e o chestie nemaipomenită. […] Puteai să încerci numai cu doi. Nu la bărbaţi mă refer, ci la scriitori. Sau numai cu unul. Cu Robert Musil, de exemplu, că are o chestie lungă.
(in „Scrisoare către o cititoare”)

Ea însă nu iubeşte bărbaţii ! Ăştia sunt câh ! A avut amoruri dar asta nu înseamnă nimic. Regina blogurilor este îndrăgostită lulea de cărţi. Le mângâie, le pune în pat cu ea şi le linge paginile şi cotoarele. Câteodată le leagă şi le înţeapă cu acul.
(in „Regina blogurilor şi rezistenţa la înjurături”)

când eram tânără (între 24 de ani şi 34 de ani) citeam foarte puţin şi-mi petreceam timpul cu multe aventuri amoroase, întâlnindu-mă uneori şi cu trei bărbaţi într-o cameră. […] Iată ce spune Alex. Tocilescu în cartea sa, Eu et al., printre altele : “In timp ce-i sugea **** cuiva lipsit de importanta, Angelica se gindea la unele, altele.”. Trebuie să-ţi mărturisesc că acest pasaj m-a dat pe spate şi-am rămas aşa mult timp, visătoare. Duoamne, e o chestie care-mi place foarte mult – mă refer la expresia “m-a dat pe spate” – pe care o folosesc cu voluptate.  Aş avea multe de spus, dar acum sunt foarte bizi. Nu, n-am niciun serviciu. E vorba de o urgenţă de natură intimă şi ar fi cazul să nu fii curios.
(in „Scrisoare către un cititor”)

Şi atunci te-ai mutat pe wordpress. Aici, lume bună, ziarişti, scriitori, traducători, cuconet fin, portocale, coniac şi parfum scump. Sex mai puţin dar mai rafinat.  […] Te privesc cu alţi ochi (doar ochelarii mi i-am păstrat). Mai ales că eşti şi drăguţă (poate fundul cam mare). 
(in „Scrisoare către o cititoare (II)”)

cu felul cum reactiona uneori cand un comentator (masculin) lua apararea teroristei :

isuciu spune: septembrie 1, 2008 la 9:28 am
Radu Vancu De ce te bagi ? Esti avocatul ei ? Sotul ei ? Amantul ei ? Ai toata libertatea, desigur, dar spune dom’ne in ce calitate te ofuschezi !
(comentariu la postul sau „Scriitorii de bloguri despre cărţi”)

cu faptul ca, la aproape un an de la incidentul declansator, se plangea ca blogul teroristei ii provoaca astfel de reactii adverse:

isuciu spune: septembrie 3, 2008 la 10:27 am
zum: […] Cu privire la blogul tau, te anunt ca n-am sa mai trec pe acolo. Asta nu din cauza ta, ci datorita feed-ului de legatura cu blogul luciatei, buton pe care uneori am apasat in mod automat si apoi m-am enervat. Acel buton imi provoaca o crestere a tensiunii arteriale la propriu. Cu privire la luciat, daca n-am sa mai vad ce scrie acolo voi avea o stare psihica mai buna.
(comentariu la postul sau “Iluziile bloggerului”)

Punand toate astea la un loc, rezulta ca obsesia lui isuciu pentru luciat e de natura erotica, ca a fost ranit nu doar in amorul propriu ci si in amorul propriu-zis…

Marturiile celor care s-au intilnit personal cu luciat

Cristina Foarfa aka criz scria in revista Noua Literatura:

Am cunoscut-o pe Luciat acum vreo doi ani cred,chiar mai mult, dupa ce am vorbit pe net o gramada si am convenit sa ne vedem la o cafea. Poate o sa va surprinda,dar e un om normal, atît de normal. Tocmai de-aia ma revolta ce se întîmpla acum. Nu pentru ca as fi fost mereu de acord cu cronicile ei, cu parerile ei despre literatura. Si stiind ce scrie pe blog, si cunoscînd-o, si vazîndu-i biblioteca pe care se urca motanul, am vazut ca era un om pasionat de carti. Atît, fara alte interese obscure la miloc. […]

Daca cei care spumega acum ca au aflat cine este terorista ar vedea cu adevarat cine e, ar fi „usor surprinsi”. Si dezamagiti. Cum, nu e nici o teorie a conspiratiei la mijloc? Chiar e un om normal care scrie despre carti? Ce surpriza.Incredibil, dar adevarat, viata bate netul. Terorista nu e nici Vali Florescu, nici T.O. Bobe, nici o armata de critici, scriitori setati pe promovare de carti si pe interese personale

eartwalker scria pe blogul ei:

o cunosc pe luciat si nu e vali florescu
[…] eu , cum ziceam, o cunosc personal pe luciat, dar, pt ca cine are un secret se alege cu 1000 secrete, nu stiu daca aveam dreptul sa spun ca ne-am intalnti de 2 ori si am mancat prajiturici si am baut limonada, odata intr-un loc care nu stiu cum se cheama, a doua oara la “chocolat”, intre calea victoriei si carul cu bere.

capricornk13 confirma intr-un  comentariu pe blogul lui wandering elf 

si eu o cunosc personal, insa nu mi-am permis sa spun acest lucru pana acum fiindca asta a fost dorinta ei…

and last but not least, Mircea Cartarescu:

Vreau sa spun si cateva lucruri concrete. Mai intai, ca luciat mi-a facut intr-o seara onoarea de a se intalni cu mine. Am baut o cafea impreuna, in oras. A fost unul dintre cele mai magice momente ale vietii mele. Daca nu am inca Alzheimer, va spun cu mana pe inima ca ea nu este nici Vali sau Teo (bunii mei prieteni), nici altcineva din lumea literara. Iar mie inca nu mi-a spus nimeni ca mint sau ca ma implic in cabale de orice fel.

Marturiile celor ce ii cunosc pe Vali Florescu si T.O. Bobe

Ioana Nicolaie (scriitoare):

prietena care ma incuraja la venirea in tara era chiar Vali Florescu!!! Vali e o traducatoare minunata si o scenarista foarte buna, lucreaza de dimineata pina seara la proiectele ei si uneori nu are timp nici sa iesim la o cafea; deci nu este si nu a fost niciodata Luciat!!!

Cecilia Stefanescu (scriitoare):

Vreau sa vorbesc insa despre prietenii mei, Vali si Teo. Sint probabil unii dintre cei mai discreti si onesti oameni pe care am avut privilegiul sa-i cunosc. Au, de asemenea, atita umor de buna calitate, ironie si autoironie incit sa nu se puna vreodata in situatia de a vorbi in termeni laudativi (si sub false identitati) despre cartile pe care le-au scris/tradus, mai ales ca, atunci cind scriu, respectiv traduc, o fac extrem de profesionist. De aceea ma enerveaza la culme ideea ca un domn cu adevarat oarecare i-a aruncat in furtuna din acest mic pahar cu apa. Sint ultimii oameni care s-o merite.
Motivele pentru care prieteni mei ar putea fi deranjati de aceste insinuari sint lesne de inteles si la mintea oricui. Sint (mai mult decit) solidara cu ei in aceasta situatie, asa cum am fost solidara si cu Alex Leo Serban, in trecut, intr-un moment mai putin placut prin care trecea.

Radu Pavel Gheo (scriitor):

În lumina ultimelor mele cercetări, pot afirma că da, aşa e, luciat era(u) T.O. Bobe şi Vali Florescu, ajutaţi de Cecilia Ştefănescu şi Ioana Nicolae (de unde şi intervenţiile lor publice recente), dar şi de Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu, Simona Popescu, Costi Rogozanu, Bogdan Stănescu, Mihai Iovănel, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Cornel Dinu (pentru părţile mai filosofice) şi, desigur, Mircea Cărtărescu. Ocazional mai scriau vreo cinci-şase critici al căror nume nu mi-l amintesc acum. Totul era supervizat de Mircea Cărtărescu şi apoi avizat de Nicolae Manolescu şi de Augustin Buzura, aşa că acuzele cum că site-ul “terorista.ro” ar ignora critica profesionistă sînt total neavenite.
Au existat şi unele finanţări de la Fundaţia Soros, Fundaţia Vodafone, Green Peace, Asociaţia Medicilor Dentişti, Asociaţia Creştină “Viaţa merge mai departe” şi Uniunea Artiştilor Elastici, care au menţinut site-ul în viaţă. Un procent din veniturile mallurilor bucureştene care găzduiesc librării a fost donat site-ului, iar banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea de cărţi. […]

Serios acum: terorista nu e aia. Nu e ăia. […] 
E simplu: îi ştiu destul de bine pe Teo şi Vali şi ştiu că nu sînt ei.

De ce vic nu poate fi T.O. Bobe

Interventiile in online ale lui T. O. Bobe sunt foarte rare – totusi am gasit destule in comentariile articolelor:

Puncte din oficiu pentru literatura tinara
Puncte din oficiu pentru literatura română tînără (II)
Interviu – Vasile Ernu – „E simplu sa condamni fara a incerca sa intelegi”

si nu mi se pare ca stilul lui ar semana cu al lui vic, „comentatorul de serviciu” al teroristei. T. O. Bobe e de multe ori ironic, dar nici pe de parte atat de dur, de taios ca vic; in plus, scrie adesea comentarii lungi, cu multe paragrafe, nu acele replici scurte si taioase specifice lui vic.

Dar mai concludent mi se pare urmatorul episod, cand vic a fost in dezacord cu terorista, in legatura cu cartea „Luminita, mon amour” a lui Cezar Paul-Badescu:

vic Spune:
23 septembrie 2006 la 12:02 pm
n-am s-o citesc. daca unii pretind ca sint exhibitionisti, eu n-o sa dau in damblaua opusa. cred ca ar trebui sa existe niste limite ale bunului simt, iar faptul ca un om (doar pentru faptul ca e biped ii spun asa) se vaicareste dupa ce i s-au dat papucii mi-l face complet antipatic. ca sa nu spun jegos.
in plus, sa nu uitam ca asta e doar o jumatate de poveste: aia in care el iese “bine”, iar ea iese prost – paroasa si nevrotica. ma rog, vorba vine ca el iese bine. iese la fel de meschin cum era pe vremuri.
si impotent ca fictionar.
daca s-ar apuca toata lumea sa-si puna poalele in cap, draga lucico, ma tem ca nu l-ai mai aprecia.

Ori T. O. Bobe si Cezar Paul-Badescu erau prieteni vechi si apropiati, inca din studentie, colegi de cenacluri si de debut in volumul colectiv „Tablou de familie ” – imposibil ca T. O. Bobe sa vorbeasca de unul dintre cei mai vechi prieteni ai sai in termeni ca biped jegos meschin impotent complet antipatic. Despre prietenia lor vorbeste Cezar Paul-Badescu intr-un interviu din 2007 (deci ulterior):

Eu, cu alti cativa prieteni, am facut un timp cenaclul “Central”. […] In grupul acela eram eu, Razvan Radulescu, T.O. Bobe, Sorin Ghergut, Mihai Ignat (care nu a vrut sa scrie niciodata pe tema) si altii. Dupa cateva luni, ne-am mutat cu totii la cenaclul lui Cartarescu. Acolo erau mai multe generatii – de exemplu veneau si cei din grupul lui Marius Ianus, care erau clar o alta generatie fata de noi.

Eu nu ma simt atat parte dintr-o generatie, cat dintr-un grup de prieteni (T.O. Bobe sau Razvan Radulescu), cu care gandeam cam la fel.

A trecut mai mult de jumatate de an de cand cel mai bun blog de carti de la noi, Terorism de cititoare s-a inchis, victima a unei indelungate campanii de hartuiala, jigniri, amenintari, calomnii. Dupa cum s-a vazut in comentariile postului trecut, suntem destui cei care inca il regretam, inca mai speram sa revina, iar unii dintre noi chiar ne intrebam ce am putea face noi pentru asta. Printre care si eu.

Cred ca pentru a anula efectul (retragerea teroristei) trebuie inlaturate cauzele (hartuiala, jignirile, calomniile) – daca ar disparea motivele care i-au facut lehamite de blogging, poate si-ar pune problema revenirii intr-un climat virtual mai curat, mai sanatos. Deci trebuie demontate acuzatiile calomnioase, trebuie dovedita falsitatea lor, lipsa lor de temei, trebuie redusi la tacere hartuitorii prin argumente imbatabile bazate pe dovezi concrete…

I-au fost aduse – si repetate ad nauseam – trei acuzatii:

  • ca ar fi o diletanta, o incompetenta, o habarnista care promoveaza prostul gust si nonvaloarea;
  • ca ar fi traducatoarea si scenarista Vali Florescu impreuna cu sotul ei, scriitorul T.O. Bobe – iar blogul ar avea scopul de a promova cartile scrise/traduse de ei;
  • ca ar fi instrumentul Poliromului, prin care editura isi promoveaza „anonim” propriile carti.

Sigur ca daca ar fi omul prestigioasei edituri Polirom – sau unul dintre cei mai buni scriitori romani „tineri” si o traducatoare ce colaboreaza cu cele mai bune edituri din tara – n-ar fi posibil sa fie in acelasi timp habarnist(a) in ale literaturii, dar logica, coerenta, consecventa, rigoarea in gandire nu fac parte din atributele detractorilor lui luciat.  

Prima acuzatie – de nepricepere si prost gust – am infirmat-o deja in postul precedent, insirand parerile apreciative, uneori chiar elogioase, ale multor scriitori si critici literari, incepand cu Mircea Cartarescu. Au mai ramas doua de examinat:

De ce luciat nu poate fi Vali Florescu + T. O. Bobe

La un search, pe blogul teroristei gasim 8 carti traduse de Vali Florescu:

Sam Savage – Firmin
John Fante – Intreaba praful
John Fante – O sa vina si primavara, Bandini
Sophie Kinsella – Iti amintesti de mine?
Sophie Kinsella – La cumparaturi in rochie de mireasa
Sophie Kinsella – Goana dupa cumparaturi la New York
Ce inseamna comunismul pentru mine? What Does Communism Mean to Me
Kazuo Ishiguro – Sa nu ma parasesti

Principalul (si cam singurul) „argument” vehiculat de ce ce sustin ca  luciat e traducatoarea Vali Florescu e faptul ca pe blogul teroristei, care in general se ocupa de literatura „adevarata”, au aparut 4 chick lit-uri de Sophie Kinsella, a carei traducatoare e Vali Florescu. Intr-adevar, pana in 2008, Vali Florescu a tradus 7 din cele 8 carti de Sophie Kinsella publicate de Polirom; exceptia a fost prima din serie si cea mai cunoscuta, „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, tradusa de altcineva, Cristian Ionescu. Dar – vezi mai sus – luciat a comentat doar 3 din cele 7,  mai putin de jumatate – in schimb a recenzat-o pe unica tradusa de celalalt !

In plus, in afara de cele de mai sus, Vali Florescu a mai tradus destule carti nementionate de luciat:

Saul Bellow – Henderson, regele ploii  – Polirom 2007
Kurt Vonnegut – Hocus Pocus – Polirom 2005
Kiran Desai – Mostenitoarea tarimului pierdut – Polirom 2007
Jeanette Winterson – Scris pe trup – Humanitas 2008
Jeanette Winterson – Portocalele nu sunt singurele fructe – Humanitas 2008
Sara Gruen – Apa pentru elefanti – Humanitas [inceputul lui] 2009 

Am lasat intentionat deoparte vreo doua de anul asta, care poate au aparut dupa inchiderea blogului teroristei. Kurt Vonnegut e unul dintre marii favoriti ai lui luciat, dupa cum vedem la Carti terorizate i-a recenzat 6 carti – dar nu si pe cea tradusa de Vali Florescu ! Asadar, adaugandu-le pe cele 4 ramase pe dinafara de la Kinsella la cele 6 enumerate mai sus, avem (cel putin) 10 carti traduse de Vali Florescu si nerecenzate de luciatmai multe decat cele 8 postate ! 

Sa vedem acum cum stau lucrurile cu sotul lui Vali Florescu, scriitorul T. O. Bobe. Din cate aflam de pe site-ul Polirom, el a publicat 4 carti proprii:

Bucla, Univers, 1999
Darul lui Mos Craciun, Humanitas, 2003
Cum mi-am petrecut vacanta de vara, Polirom, 2004
Centrifuga, Polirom, 2005

dintre care doar 2 (cele la care am pus link) au fost recenzate pe blogul teroristei – deci exact jumatate !

In concluzie, detractorii teroristei vor sa credem ca Vali Florescu & T. O. Bobe au scris, timp de aproape 3 ani, 731 de postari (cifra e de aici) numai si numai ca sa poata strecura intre ele circa o duzina de posturi de reclama mascata pentru jumatate din cartile scrise sau traduse de ei ! Randamentul unei astfel de metode de promovare ar fi fost sub 2%. Mai exact, fiind 9 posturi despre cartile lui V.F. plus 4 despre cartile lui T.O.B., in total 13,  randamentul ar fi 13/731 = 0,0177…   Ori ii cred pe ei idioti, ori ne cred pe noi idioti…

De ce luciat nu poate fi omul editurii Polirom

In ultima zi a anului 2008, „terorista” facea bilantul :

Edituri

Cartile despre care am postat anul asta, impartite pe edituri:
29 de la Polirom  (dintre care 11 sint aparitii recente, autori romani tineri)
11  de la Humanitas (dintre care 1 e aparitie recenta, autor roman tinar)
8 de la Univers – Cotidianul
5 de la Curtea Veche
cite 4 de la: Cartea Romaneasca, RAO
cite 3 de la: Trei, Paralela 45, Leda, Pandora M, Minuit, Art
cite 2 de la: Aula, Univers, Nemira, BPT, Pro Editura si Tipografie
cite 1 de la: Corint, Cartier, Millenium Press, Tritonic, Compania, Vinea, Allfa, Eminescu, Gallimard, Hermes Press, Litera International, Ed pt Literatura Universala, Volets verts, Timpul, Hodder & Stoughton, Babel, Brumar, Collins, WSP, no name, ISBN.

Literatura care ma intereseaza pe mine cam la editurile de mai sus se gaseste, cam in proportiile alea – e vorba de editurile romanesti, am citit f putine carti din alte parti (si-mi pare rau). 

In total 109 carti, din care cele 29 de la Polirom reprezinta 26.6% – deci ceva mai mult de un sfert. Asadar aproape trei sferturi dintre cartile postate pe blog recenzate in 2008 apartin altor edituri decat Polirom. Chiar adaugandu-le pe cele 4 de la Cartea Romaneasca, care acum e sora Poliromului, avem 29+4 = 33 carti, ceea ce reprezinta 30.27% din totalul de 109  – mai putin de o treime !

Cum o imagine face cat 100 de cuvinte, vedeti si graficul rezultat din datele de mai sus: 


I’m looking for work

colaborare sau full time - detalii aici
Octombrie 2017
L M M M V S D
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031